Localitățile din Făgăraș, vizate de blocarea exploatării lemnului. Ministerul Mediului pregătește Ordonanța „Înghețați în case!”
Este vorba despre aceleași localități care s-au opus introducerii zonei Făgărașului în parcul „Yellowstone” românesc – o inițiativă a fundației Conservation Carpathia, susținută de Pro Park și alte ONG-uri de mediu. De data aceasta, Ministerul Mediului este cel care urmează să blocheze total orice posibilitate de exploatare a masei lemnoase din pădurile statului sau private, în baza unui proiect de act normativ pe care ministrul Diana Buzoianu îl va susține în Guvern, conform surselor noastre din minister. Deși consiliile locale ale comunelor afectate de viitoarea decizie se opun introducerii ariei în zona de nonintervenție – cu restricții mai mari decât aria naturală protejată – sursele din Ministerul Mediului susțin că Executivul nu va ține cont de opinia cetățenilor care vor fi afectați de acest act normativ deja pregătit pentru a fi adoptat.
Primăriile și consiliile locale din mai multe comune aflate în zona Făgărașului au votat și au transmis către Guvern documente care arată că se opun modificării statutului pădurilor din această regiune, prin introducerea lor în zona de nonintervenție, pe perioadă îndelungată. Această modificare pe care Ministerul Mediului urmează să o facă prin ordonanță de urgență sau hotărâre de guvern ar lăsa sute de familii fără posibilitatea de a se mai încălzi cu lemne de foc, iar zona s-ar putea depopula.
Surse din Ministerul Mediului au declarat, pentru Jurnalul, că actul normativ este deja pregătit pentru a fi adoptat de Guvern, în cel mai scurt timp, iar opinia cetățenilor din zona afectată nu va conta în decizia Executivului.
„Nu se ține cont de nimic, nu există transparență, nu se ia în considerare nici măcar votul cetățenilor din consiliile locale, pentru că se dorește, la nivel de minister, prin actualul ministru al Mediului, introducerea acestor localități din Făgăraș în zonă de nonintervenție care este cu mult peste ceea ce presupune o arie naturală protejată în Natura 2000 sau în parcurile naturale. Practic, oamenii nu vor mai putea avea acces la lemnul de foc, iar cele mai multe locuințe din aceste sate se încălzesc iarna cu lemne. Nu se ține cont de drepturile celor care fac parte din composesorate, nu-i interesează că toate comunele au votat împotrivă sau că vor muri oameni, pentru că nu vor mai avea lemne de foc și nici alte posibilități de încălzire. Fiecare comună a transmis documente prin care arată că toată lumea se opune deciziei Ministerului Mediului, dar nu se va ține cont de opinia cetățenilor și urmează să se voteze proiectul de act normativ în forma care a fost elaborată în minister”, a declarat, pentru Jurnalul, una dintre surse.
După depopularea zonei, terenurile se vor lua mai ușor
În satele care urmează să fie afectate, nici măcar cei din administrația locală nu înțeleg ce li se pregătește. Oamenii cred că nu se va putea trece peste ceea ce au votat în consiliile locale, nici peste documentele pe care le-au transmis oficial la Ministerul Mediului și la Guvern, însă după ce o astfel de lege va fi adoptată, nimeni nu va mai putea să o modifice. Zona de nonintervenție se va menține în conservare totală, pe cel puțin un deceniu, iar membrii composesoratelor (proprietarii de păduri care au dreptul de exploatare a masei lemnoase de sute de ani, în această zonă) nu vor mai putea avea dreptul să extragă lemne de foc din propriile lor păduri.
O astfel de decizie ar face mult mai grea sau chiar imposibilă viața multor locuitori ai comunelor din Făgăraș, iar următorul pas ar fi depopularea. Astfel ar deveni mai ușor de cumpărat, la prețuri foarte mici, terenurile lăsate în urmă de cei care nu vor mai avea resursele necesare pentru a trăi aici.
Pădurile virgine din intravilanul localităților
Introducerea comunelor din Făgăraș în zonă de nonintervenție este un controversat proiect al Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor privind stabilirea „zonelor de protecție strictă” pentru care deja au votat împotrivă consiliile locale, dar surse din MMAP susțin că se va adopta acest proiect fără să se țină cont de cetățeni.
Pe 23 aprilie 2023, MMAP a scos la licitație serviciile privind „Elaborarea studiului pentru identificarea zonelor potențiale de non intervenție (protecție strictă) în habitate naturale terestre și marine, în vederea punerii în aplicare a strategiei europene privind biodiversitatea pentru perioada 2021-2030”.
Licitația a fost atribuită unei asocieri de firme – CAN1109805 -, pentru suma de 19.741.200 lei, plătiți din PNRR care acoperă servicii de analiză sau consultanță tehnică, respectiv „Cartarea și protejarea strictă a pădurilor virgine și cvasi-virgine”, dar hărțile pentru fiecare localitate nu s-au făcut prin consultarea proprietarilor de terenuri și au ajuns la aceștia abia în septembrie 2025, când primarii, composesoratele și proprietarii de terenuri au fost puși în fața faptului împlinit – au aflat că efectiv urmează să li se ia drepturile asupra proprietăților pe care le dețin sau le administrează.
Aproape toate zonele împădurite au fost trecute ca „zone de protecție strictă”, nu doar din extravilan, ci chiar din intravilanul localităților – considerate „păduri virgine”, cum se întâmplă în cazul comunei Șoarș, inclusă aproape în întregime în acest proiect.
Proiect de biodiversitate implementat fără acordul victimelor
Proiectul „Identificarea zonelor potențiale de non intervenție (protecție strictă) în habitate naturale terestre și marine în vederea punerii în aplicare a strategiei europene privind biodiversitatea pentru perioada 2021-2030” va fi implementat, chiar și fără acordul victimelor din satele afectate, până la finalul acestui an, conform contractului de servicii plătit de Ministerul Mediului.
Fără consultare publică, fără măcar să țină cont de situația din teren sau de legislația care protejează dreptul la proprietate, fără a ține cont de nevoile localnicilor și încălcându-și propriile principii privind introducerea în zona de protecție strictă doar a spațiului din extravilanul localităților, Ministerul Mediului va merge până la capăt cu acest proiect al cărui beneficiari par a fi cei care își doresc să dețină terenurile și pădurile care încă mai sunt în proprietatea localnicilor.
Ministerul Mediului susține că în cadrul proiectului ar fi fost realizate consultări cu factorii interesați locali din zonele de protecție propuse, iar în perioada iulie 2024 – iunie 2025 ar fi fost realizate consultări în toate cele 41 de județe ale țării, la care au fost invitate toate instituțiile relevante care fie pot sprijini proiectul prin informații, fie pot fi impactate direct de propuneri, fie în calitate de proprietari sau administratori de terenuri propuse a fi incluse în categoria ZPS, însă realitatea din teren arată contrariul, iar documentele transmise de locuitorii comunelor din Făgăraș către Guvern confirmă faptul că nu s-au făcut aceste consultări și nici măcar nu a avut loc informarea corectă a cetățenilor.
Schimbări în favoarea proiectului „Yellowstone”
Localnicii din satele cartografiate în cadrul proiectului și-au amintit că Fundația „Conservation Carpathia” dorea să cumpere 200.000 de hectare de teren din România, pentru a face un parc național imens, din zona Valea Oltului până în Piatra Craiului – promovat inclusiv la nivel internațional ca „Yellowstone de România”. Deși reprezentanții Conservation Carpathia susțin că au sistat achizițiile și nu mai încearcă să cumpere terenurile, după revolta făgărășenilor, noul proiect al Ministerului Mediului nu face altceva decât să le pună la dispoziție întreaga zonă, după ce va fi depopulată, prin introducerea restricțiilor draconice pentru așa-zisele „păduri virgine” cartografiate inclusiv în intravilan.
Sătenii au povestit că istoria conflictului de aici, între localnici și Conservation Carpathia, începe în momentul în care membrii fundației ar fi început să facă presiuni asupra composesoratelor (asocieri de proprietari de păduri) și a primăriilor, pentru a ceda terenurile, după ce au reușit să cumpere mai multe suprafețe de pădure privată. Împotriva lor s-a înființat o coaliție a zeci de primării și composesorate care se opun creării parcului național. Principalul argument al „rezistenței din munți” este depopularea Transilvaniei, a unei părți din Muntenia și din Oltenia, după ce animalele sălbatice vor invada localitățile – ceea ce deja se întâmplă, cu zeci de victime, anual.
Din anul 2003, membrii Fundației „Conservation Carpathia” au ajuns la Șinca Nouă, în județul Brașov, unde au prezentat un proiect de agricultură și turism eco. Fostul primar Dumitru Fulcus a explicat, pentru Jurnalul, că oamenii au fost încântați de proiectul inițial, crezând că le va aduce beneficii, însă după ce fundația s-a instalat în sat și a convins localnicii să vândă 6 hectare de pășune, pentru a începe un proiect, au început și problemele – nu s-a mai întâmplat nimic din ceea ce li se povestise la început.
Fostul primar spune că nu s-au înțeles în privința finanțării pentru proiecte și a vrut să depună documentele pentru a obține bani din fonduri europene, dar în acel moment au apărut primele conflicte cu fundația, pentru că primarul a cerut înapoi terenul cedat de săteni cu scopul ca de acolo să înceapă implementarea, iar membrii fundației au vrut să-l revândă la un preț de 10 ori mai mare decât cel de cumpărare.
Land grabbing și „lobby” pentru modificări legislative
În continuare, fundația a implementat proiecte de mediu și membrii ei au devenit milionari în euro, în doar câțiva ani, începând acțiunea de „land grabbing” – cumpărarea unui teritoriu cât mai vast, pentru crearea unei arii protejate, la care se adaugă și intervențiile succesive în mai multe guverne, începând cu anul 2016 (Guvernul Cioloș), pentru schimbarea legislației în favoarea celor care vor să implementeze proiectul Yellowstone.
Cristiana Pașca-Palmer a fost numită, în 2016, ministru al Mediului, adusă direct din Consiliul de Administrație al fundației Conservation Carpathia, la care s-au mai adăugat 4 secretari de stat, din același CA. Cum în România nu există o lege a lobby-ului, fapta fiind încadrată în Codul Penal la Trafic de influență, modificările legislative s-au făcut mai mult cu ajutorul miniștrilor Mediului – mult mai convenabil și imposibil de încadrat ca faptă penală.
Din Șinca Nouă, fundația s-a extins spre Făgăraș, dar a reușit să cumpere doar o zonă din partea care aparține județului Argeș, la Rucăr și în împrejurimi. Brașovenii s-au opus, s-au revoltat și au început să construiască mișcarea de rezistență, pentru a nu lăsa fundația să se extindă teritorial pe proprietățile lor.
Fundația caritabilă prezintă beneficiile ecoturismului care s-ar dezvolta prin acest proiect Yellowstone, însă oamenii din zonele vizate se plâng de faptul că vor fi alungați de pe proprietățile lor și sunt puși în pericol de înmulțirea necontrolată a urșilor și a lupilor, precum și de imposibilitatea de a mai putea beneficia de lemnul de foc din pădurile lor. În cazul noului proiect al Ministerului Mediului, Fundația Conservation Carpathia nu are niciun rol, însă localnicii susțin că tot ce li se întâmplă este în favoarea proiectului Yellowstone – cu sau fără implicarea directă a fundației.
