Scumpirile cele mai mari s-au înregistrat în sectorul serviciilor, unde prețurile au crescut cu 10,52%, urmate de mărfurile alimentare, mai scumpe cu 7,57%
Românii plătesc mai mult pentru aproape orice serviciu sau produs, în contextul în care rata anuală a inflației a ajuns, în octombrie 2025, la 9,8%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Scumpirile cele mai mari s-au înregistrat în sectorul serviciilor, unde prețurile au crescut cu 10,52%, urmate de mărfurile alimentare, mai scumpe cu 7,57%.
INS arată că indicele prețurilor de consum din octombrie 2025, comparativ cu luna anterioară, a fost de 100,50%, ceea ce înseamnă o inflație lunară de 0,5%. De la începutul anului, prețurile s-au majorat în total cu 9%, iar comparativ cu octombrie 2024, creșterea este de 9,8%. Pe ultimele 12 luni, noiembrie 2024 – octombrie 2025, rata medie a scumpirilor este de 6,6%. Indicele armonizat al prețurilor de consum, utilizat pentru comparațiile internaționale, indică o inflație anuală de 8,4%, ușor mai redusă, decât cea calculată la nivel intern, însă în continuare peste ținta de 2% pe care o vizează, teoretic, Banca Centrală Europeană.
În acest context, Banca Națională a României (BNR) a revizuit prognoza pentru finalul anului: inflația este așteptată să ajungă la 8,8%, cu posibilitatea de a depăși pragul de 9%, mult peste estimarea anterioară de 4,6%. Pentru sfârșitul lui 2026, instituția anticipează o scădere mai lentă decât spera anterior, spre 3%.
Adrian Codîrlașu, președintele Asociației CFA România, atrage atenția asupra unui fenomen mai puțin discutat public, dar tot mai prezent: „represiunea financiară”. Aceasta constă, potrivit acestuia, în folosirea inflației de către guverne, ca instrument de reducere a dezechilibrelor economice prin dobânzi real negative.
„Despre asta nu s-a vorbit prea mult în România, dar se întâmplă. Inflația este un mod prin care statul își acoperă dezechilibrele bugetare, fără ca populația să conștientizeze scăderea puterii de cumpărare. Guvernele iubesc inflația, o folosesc pentru a-și acoperi deficitele, prin ceea ce numim tipărire indirectă de bani”, explică economistul.
Codîrlașu amintește că anul trecut deficitul bugetar a urcat la 9,3% din PIB, în ciuda unei creșteri economice modeste, de doar 0,7%. „Practic, o risipă epică. S-au pompat bani în economie, fără rezultate vizibile. Acești bani tipăriți s-au întors în piață sub formă de cerere, ceea ce a alimentat inflația”, subliniază el.
Presiunile inflaționiste continuă să erodeze veniturile reale ale populației, în special în rândul celor cu venituri fixe. Deși autoritățile invocă o „stabilizare treptată” a prețurilor în 2026, cifrele actuale arată că inflația rămâne principala problemă economică a României, iar soluțiile par, deocamdată, mai degrabă contabile decât structurale.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
